red again

Şi am găsit iar ceva roşu, ceva lumesc, numai bun de prins în piept! Pentru toate ideile care mor şi încă odată pentru jumătatea-mi de craniu suspendată sus pe un nor. Pentru câinele la care trebuie să renunţi deoarece e cazul să te muţi, într-o casă mai strâmtă, în cartierul cu lumea mai mută. Pentru că e trist ce ţi se întâmplă, iar sufletul ai vrea să-l vinzi însă nimeni nu mai cumpără. Se caută doar trupuri pentru munci şi zile, care pe Hesiod l-ar duce la pumni de pastile. Suflet pentru suflet? Ceri o prostie! Mereu rămâne câte un suflet, dar cine-l vede fără întrupare? Cine-i vede ochiul mare şi încăpător, umărul lat şi primitor? Exact! Hai, pune mâna pe fard şi întinde-l bine, nu e timp de ifose! Din trup în trup, trupeşte. Îl păstrezi încă puţin: sufletul vizibil trăieşte.

red addiction

Mă ia câte o poftă de roşu din când în când şi atunci să vezi nebunie, click-uri, urechi ciulite, chipuri, videoclipuri....şi scanez până găsesc ceva roşu pentru mine, ceva aşa să-mi ţină de fredonat pentru câteva zile. Poftim, puţin haos intens şi trecător!

http://

museum of bellas artes

E atât de frumos să te trezeşti cu ei în urechi, să-ţi pună binele şi răul în mişcare, umerii şi gleznele în imbrăţişare, până cazi mereu mereu mereu în picioare. Vrei ca lumea să fie o podea lungă fără curbe, fără nicio dungă... să-ţi pice-n cap lumini cu fistic şi vişini. Să te duci de nas din pas în pas să respiri cât pentru-un dans. P.S. Repeat...until the dream is complete! Diana, mulţumiri! http://

try red, reddish, karen elson

Jumătatea roşie a lui Jack White vine de pe tărâmul Angliei. Dacă învelişul de porţelan şi plete-i roşcate o consacră carierei de model, inteligenţa emoţională o conduce încet şi sigur spre muzică.

Şi le îmbină pe ambele plăcut şi uimitor, îşi ia copiii în turnee şi se ocupă de un magazin vintage. Albumul de debut The Ghost Who Walks e dovada vie că în tărtăcuţa modelelor se întâmplă ceva acţiune, ceva poezie, multă dramă, că doar despre femei vorbim, şi că roşu, alb şi negru devin ritm, versuri şi sunete. Salutăm maniera prin care se exprimă, apreciem simţul artistic şi recunoaştem că este molipsitoare partea uşor întunecată a poveştilor fredonate.

http://

"Ultimately I've learned to pride myself on being quirky. I very much adore people who are outcasts, and I've always loved to around interesting people, circus-type people."

Karen Elson in a Marie Claire UK interview

foto: Marie Claire UK, photo credit Simon Burstall

joi, capătul lumii, ora 5

Cum nu am chef de mine azi ajung în mijlocul poveştii altora. Când iei pauza aia ca să respiri mai larg, mai uşurat şi mai întru totul, alegi o melodie ca să nu rămâi singur şi să nu deranjezi aerul şi plămânii. Melodia de azi nu are legături şi sensuri. Nu răsare eul meu printre versuri sau de după acorduri de chitară. Bineînţeles că va fi şi este povestea cuiva, drept urmare este cântată. Melodios şi delicat pentru nişte versuri oarecum dure. Combină un mesaj puternic, armonios şi nostalgic. An Pierle & White Velvet. Din Belgia, cu drag!

http://