marți, 21 decembrie 2010

când...atunci

Când totul e greşit şi piticul nu-i grăbit,
când câmpii îi mâzgăleai zor,
aceia care acum te bat măr.
Când nu e nimic şi tot e fierbinte
câteo roată feliată primeşte ţinte,
dar alb e negrul şi ochii verzui
gol e paharul cu urme de lămâi.
Atunci nu ştii şi te-ntrebi, nu este şi nu ceri.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu