nu-ţi voi spune eu prea multe

Nu ţi-aş spune că te-ai înnorat, ai adus fulgerul şi l-ai împlântat. Dintr-un trăsnet moara de vânt a fumegat... Nu ţi-aş spune că ai plouat, ai scurs apa şi m-ai inundat. Stropii să-şi facă cuib în streşini au încercat... În ultima vreme merg în somn, mă trezeşte un colţ de masă care-n coapsă urma-şi lasă. Şi mă întorc pe altă parte şi degetul în lemn îmi bate. Nu-ţi voi spune să-ncetezi obiectele să le aşezi. Nu-ţi voi spune eu prea multe... ca să nu te pierd în linii frânte, nu te ţin pe loc deloc. Sforile le poţi roti, învârti şi răsuci niciodată despleti. http://