pentru cămile dunele sunt zile

Din ore cresc zile, dunele trezesc în deşert cămile
Nu-mi trec aşchiile de ieri şi-ţi vorbesc.
Cuvintele aaaau au un sunet greu,
prea puţin înţeles şi probleme de intenţie.
N-am chef de convenţie, aşa că flutură
pe geam resturile de pretenţie.

Din ore cresc zile, dunele trezesc în deşert cămile
Trec, trecem şi abia pe urmă trece rece
Ca o tuse seacă ce vine să te-nece.
Spune-mi două din zece:
Ai văzut tu pământ fără cer?
Atunci măcar chipul cu care ne asemănăm?

Pentru dune cămilele sunt ore
Îi imaginezi pământului prea mult cer,
iar el tace precum mâncarea
în care scapi foi de dafin şi piper.
Cât te poţi deosebi de chipul
cu şase miliarde de asemănări?

Pentru cămile dunele sunt zile.

http://